trup si suflet…

au fost vremuri cand eram constienti de faptul ca noi suntem oameni..dica trup si suflet si ca avem nevoie de resurse pentru ambele, ca avem nevoie de hrana si apa pentru trup de dragoste , intelegere , altruism , empatie pentru suflet. a urmat apoi o perioada in care am uitat ca avem suflet. am hranit doar fizicul, ne am ingrijit doar de material, am cautat  sa ne implinim material, am neglijat sufletul. uitam ca indiferent ca ne place sau nu suntem doi intr unul si nu avem voie sa minimalizam importanta nici unei parti. erau vremuri , cand materialistii(adica oamenii care erau intresati doar de partea palpabila a vietii )acuzau credinta ca ar avea efect de opiu asupra omului, ca l ar mintii frumos si doar atat. imi permit chiar sa i contrazic . am vazut oamenii plini de credinta , de dragoste si intelegere, in perfecta armonie, oameni ce si infruntau neputinta fizica prin compensatie cu cea sufleteasca, in schimb reversul nu l pot afirma.n am vazut oameni deprimati , distrusi psihic sa si poata alina suferinta cu implinirea materiala.

si asta pentru ca pe zi ce trece imi dau seama ca suntem oameni , ca avem nevoie cronica sa stim ca cineva acolo sus ne iubeste.

alergam zilnic sa producem mai mult decat putem consuma , ne zbatem si visam la case si masini luxoase si uitam ca nu acesta i cel mai important lucru. uitam sa ne spunem ca tinem unii la altii , uitam sa ne iertam , uitam sa intoarcem obrazul , sa zambim , sa spunem o vorba buna, uitam ca daca in urmatoarele minute  o masina ar da peste noi nu am mai putea face nimic din lucrurile astea care sunt asa simple …din simplul fapt ca am uitat..

vecinu i mai bun

ascultam in urma cu cateva zile conferinta unui roman , care o tinea sus si tare cu valoarea romanului , in speta cu romanul acela bun si cinstit , muncitor, plin de intelepciune si ma intrebam …dumnezeule , despre ce vorbeste omul asta, despre cine? apai , cred ca mi am dat seama astazi cand o domnisoara plecata la perfectionare pe meleaguri straine imi sustine intr-o discutie nevinovata cu privire la valoarea artei teatrale in tara noastra ca vezi doamne , noi nu avem valori, ca maria sa a vazut piese peste tot in lume si sunt, reproducem”soo..sooo oauuuu”. apai eu nu asi contrazice sub nici o forma afirmatia aceasta..dar sa spui ca noi nu avem valori…lucrul asta jigneste. e foarte adevarat ca lumea nu a inceput cu noi , nu se termina cu noi, este adevarat ca nonvaloarea primeaza, dar inca mai avem valori si ceea ce e cel mai important ca sunt ale noastre. e ca si cum vecinul ar avea o casa superba si eu nu si face decat sa imi spun tot timpul: vai ce bine i la el, ce rau ii la mine. cateodata stau si ma intreb daca mai merita sa stai , sa mai lupti , sa ramai vertical ,sa ti pastrezi credinta, daca pana la urma nonvaloarea o sa acapareze si ultima farama de valoare ..si o sa fim cu adevarat cum zicea domnisosra mai sus amintita …o tara lipsita de talent , de geniu, de arta , de credinta , de frumos. poate ca arta si valoarea nu inseamna doar fast , bani , lux , poate ca e ceva mai presus; e acel dram de talent care face furori pe o scena improvizat din cateva scanduri putrezite , sunt cuvintele nespuse , care spun totusi multe..poate ca e mai de admirat sa vezi cum aia cativa care mai sunt  lupta sa faca mult cu putin…lupta sa ramana verticali. acum , indepartandu ma putin de ideea putin filozofica pe care am vrut s o aduc aici , eu nu spun ca afara e rau si urat , nu, “afara” are poate mult mai multe calitati ca noi , dar cum legea compensatiei isi ia revansa de fiecare data , are si defectele ei care sunt pe masura. poate ca e mai usor , mai bine pentru noi sa abandonam si sa sarim parleazul , dar macar daca nu i ajutam pe cei ce raman in incercarea de a mai face ceva , sa i respectam si sa  recunoastem.

noi cu noi si …ei..

hmmm discriminare…tot noi discriminam…cine a avut curiozitatea sa butoneze telecomanda de revelion , poate a observat ca am intrat in noul an sub binecuvantarea tiganilor si a binecunoscutelor lor imnuri..si nu un post , ci vreo trei , de am crezut ca mi s a stricat telecomanda … dragii mei in asentiment cu multi din tara asta , care sper ca mai are ceva mandrie nationala, nu va uram , cu atat mai putin sa va discriminam..dex ul spune clar:A DISCRIMIN//Á ~éz tranz. (persoane) A lipsi de egalitate în drepturi; a limita în drepturi (în comparaţie cu ceilalţi cetăţeni). /<lat., it. discrimare, fr. discriminer
pai vi se pare voua ca nu aveti voi tot atatea drepturi ca si noi, legile se aplica la fel pentru toti, ba chiar datorita lovelelor nu de putine ori aveti intaietate…crestineste , va respect si va accept ..ceea ce nu pot accepta sunt moravurile , lipsa de educatie, violenta faptul ca suntem bagati in aceeasi oala in afara si tot europeanul pune lacatul pe usi cand aude de romania …ce nu intelegeti voi ..e ca traiti pe pamantul nostru, ba chiar aveti si cetatenie, dar nu sunteti romani…sunteti popor de nomazi…istoria spune ca originile va sunt pe undeva prin india…si ca ati venit pe pamantul nostru in secolul 13 14 ..noi fiind formati cu vreo 13 secole in urma…unde ati mai vazut voi asa…chiar sa nu avem nimic pentru posturile de televiziune…si chiar sa conteze asa mult banul …..si din pacate ..nu cred ca vreau sa aflu raspunsul la intrebare.

pictura realizata intr un loc destinat fumatorilor

buna idee, ba chiar extraordinara asi putea spune si  ,daca nu are nici un rezultat asupra fumatorilor, cel putin le starneste rasul nefumatorilor , desi pe mine m ar pune putin pe ganduri. ..exceptand faptul ca , probabil sunt cam scumpe , cred eu ca ar pune fumatorul ceva mai mult pe ganduri decat mesajele  de pe pachete , alea cu buhuhu..vezi ca faci cancer, vezi ca avortezi si faci riduri si decat masurile care au fost luate acum : adica s au amenajat locuri speciale pentru nefumatori..numai ca ,din pacate in acelasi local..si in aceeasi camera, de fapt la o masa mai incolo…da’ tre sa fiu multumita…cel putin deasupra capului meu am placuta cu NEFUMATORI..dar, si mai multumita ar trebui sa fiu de faptul ca atunci cand am intrebat si io de ce?..mi s a raspuns logic..”:nu ti vine fumul direct in nas”..corect domnilor..va rog sa ma iertati , am uitat ca eu am superplamani selectivi , ce reusesc sa inspire doar aer pur …

daca toata lumea o spune

Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea şi Panacea şi pe toţi zeii şi zeiţele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ şi poruncile lui, pe cât mă ajută forţele şi raţiunea:

• Să respect pe cel care m-a învăţat această artă la fel ca pe propriii mei părinţi, să împart cu el cele ce-mi aparţin şi să am grijă de el la nevoie; să-i consider pe descendenţii lui ca fraţi şi să-i învăţ această artă, dacă ei o doresc, fără obligaţii şi fără a fi plătit.

• Să transmit mai departe învăţăturile acestei arte fiilor mei, fiilor maestrului meu şi numai acelor discipoli care au jurat după obiceiul medicilor, şi nimănui altuia.

• Atât cât mă ajută forţele şi raţiunea, prescripţiunile mele să fie făcute numai spre folosul şi buna stare a bolnavilor, să-i feresc de orice daună sau violenţă.

• Nu voi prescrie niciodată o substanţă cu efecte mortale, chiar dacă mi se cere, şi nici nu voi da vreun sfat în această privinţă. Tot aşa nu voi da unei femei un remediu avortiv.

• Sacră şi curată îmi voi păstra arta şi îmi voi conduce viaţa.

• Nu voi opera piatra din băşică, ci voi lăsa această operaţie celor care fac această meserie.

• În orice casă voi intra, o voi face numai spre folosul şi bunăstarea bolnavilor, mă voi ţine departe de orice acţiune dăunătoare şi de contacte intime cu femei sau bărbaţi, cu oameni liberi sau sclavi.

• Orice voi vedea sau voi auzi în timpul unui tratament voi păstra în secret, pentru că aici tăcerea este o datorie.

• Dacă voi respecta acest jurământ şi nu îl voi călca, viaţa şi arta mea să se bucure de renume şi respect din partea tuturor oamenilor; dacă îl voi trăda devenind sperjur, atunci contrariul.
• am dat acum ceva zile intr o carte , peste cateva pasaje din juramantul lui Hippocrate…adica cuvintele acelea pe care le insiruim noi, studentii la medicina, la sfarsitul facultatii. ..facem aceste afirmatii, le spunem in cor, le spunem toti, le spunem sa dea cat mai bine in sala…dar cati dintre noi credem in ceea ce juram, ..cati mai stim la 5 minute ce am jurat? pai sa o luam cu inceputul…sa l respect pe cel ce ma invata(in cazul nostru..cel ce raspunde de noi)…si sa impart totul cu el…fals…nici nu respectam(macar ca i barfim pe la spate- ceea ce numai respect nu se cheama), nici nu impartim  NIMIC cu el…ba ne uitam cum sa mai luam si cum sa l invinuim mai repede cand greseste
• sa i feresc de dauna si violenta…pai da atunci cand le cerem bani ca sa prestam un seviciu nu se numeste dauna…si atunci cand tipam la ei si ii mai si jignim cateodata nu se numeste violenta verbala…
• nu voi prescrie o substanta mortala…da eutanasierea cum se numeste…cat despre partea cu avortul sa nu mai vorbim
• partea cu viata sacra si curata…sa ne fie cu pardon …da numai sacri si curati nu suntem
• fara relatii cu pacientii…..mda
• tacerea e datorie…o da …pana iese pacientul pe usa …
• deci dragii mei , juram niste lucruri pe care nu le facem…pai si atunci de ce mai juram…noi nu stim ca a jura stramb e pacat(  ca doar suntem un popor crestin) si acum la drept vorbind , ar trebuii sa juram total pe dos.
• cam asta e cu juramantul parintelui nostru grec- ar fi frumos sa putem implinii macar jumatate din juruinte….ar fi frumos…dar intr o lume care e intr o continua viteza , evolutie, o lume care renunta usor la valare si valori, o lume care din calicie, sau poate din lipsa se vinde pe 2 banii , o lume care nu mai este de mult a lui Hippocrate..noi ne incapatanam sa rostim vorbe goale…pe care din pacate le mai spunem si sub forma de juramant…doar pentru ca suna bine si parca aduce asa o parte din lumea de demult apusa…doar atat..